Stilul de atașament anxios-evitant: cel mai neînțeles stil de atașament

Vrei apropierea, dar de îndată ce o obții, intri în panică. Atragi pe cineva spre tine și apoi îl împingi pe aceeași persoană departe. Oscilezi între dorința intensă de conexiune și nevoia copleșitoare de a fugi. Și cel mai frustrant lucru: nu-ți înțelegi propriul comportament.

Acesta este stilul de atașament anxios-evitant, cunoscut și ca atașament dezorganizat. Afectează aproximativ 5 procente din adulți și este cel mai puțin înțeles, cel mai complex dintre cele patru stiluri de atașament. Acolo unde persoanele cu atașament anxios caută în mod constant conexiunea, iar cele cu atașament evitant mențin în mod constant distanța, persoanele cu atașament anxios-evitant oscilează între ambele extreme.

Cum se dezvoltă atașamentul anxios-evitant

Bartholomew și Horowitz au descris în cercetarea lor influență din 1991 (publicată în Journal of Personality and Social Psychology) patru stiluri de atașament la adulți. Stilul anxios-evitant combină anxietatea ridicată (frica de abandon) cu evitarea ridicată (disconfortul cu intimitatea). Rezultatul este un conflict intern care nu se stinge niciodată complet.

Acest stil este adesea înrădăcinat în experiențe de copilărie imprevizibile sau contradictorii. Părintele care trebuia să ofere confort era aceeași persoană care provoca frică. Copilul a învățat că sursa de siguranță era simultan sursa de pericol. Aceasta creează o dublă constrângere: ai nevoie de cealaltă persoană, dar nu poți avea încredere în ea.

În versiunea adultă, acest lucru se traduce în relații caracterizate prin volatilitate. Într-o zi ești intens îndrăgostit/ă și investit/ă, a doua zi simți nevoia de a crea distanță. Nu pentru că partenerul face ceva greșit, ci pentru că apropierea însăși activează frica.

Cum arată în relații

Semnalele sunt recognoscibile dacă știi ce să cauți. Semnale mixte: într-o zi trimiți douăzeci de mesaje, a doua zi abia răspunzi. Dificultatea de a avea încredere, chiar când partenerul este constant de încredere. Autosabotaj când relația merge bine: exact în momentul în care totul se simte corect, cauți motive de îndoială. Dificultatea de a-ți regla emoțiile în timpul conflictelor: reacția este disproporționată față de situație.

Partenerii persoanelor cu atașament anxios-evitant descriu adesea experiența ca pe un roller coaster. Într-un moment se simt ca centrul lumii cuiva, în următorul moment se simt excluși. Acea inconsecvență este confuză și dureroasă pentru ambele părți.

Ce poți face?

Conștientizarea este primul și cel mai important pas. Recunoaște tiparul când apare. Simți impulsul de a te retrage exact în momentul în care totul merge bine? Acesta este probabil sistemul tău de atașament, nu intuiția ta.

Caută ajutor profesional, preferabil Terapia Focalizată pe Emoții (EFT) sau terapia schemelor. Atașamentul anxios-evitant este adesea înrădăcinat în experiențe traumatice timpurii care nu pot fi procesate doar prin autoreflecție. Un terapeut poate ajuta la recunoașterea dublei constrângeri și la demontarea ei treptată.

Alege un partener care este răbdător, constant și cu atașament securizat. Cineva care nu ia semnalele tale mixte personal, ci le recunoaște ca comportament de atașament. Cineva care rămâne, chiar și când împingi. Nu este ușor de găsit, dar este fundația pentru recuperare.

Vestea bună este că conștientizarea poate începe la orice vârstă. Schimbarea este posibilă, dar necesită onestitate față de tine însuți/însăți și curajul de a căuta ajutor când propriile tipare îți stau în cale.

Drumul către un atașament mai securizat este mai lung pentru persoanele cu atașament anxios-evitant decât pentru cele cu atașament anxios sau evitant, dar destinația este aceeași: libertatea de a iubi fără frica constantă că te va răni.

Este important de înțeles și că atașamentul anxios-evitant se manifestă diferit în diferite etape ale vieții. La douăzeci de ani, se poate exprima ca un tipar de relații intense dar scurte. La treizeci de ani, ca o frică crescândă că nu vei găsi niciodată o relație stabilă. La patruzeci de ani, ca o oboseală de dating înrădăcinată în dezamăgiri repetate.